Like/Tweet/+1
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» Proteine , zer de lapte
Mier Apr 25, 2018 8:48 am Scris de Dan

» Pasari la hranitoarea din gradina
Sam Apr 07, 2018 6:30 pm Scris de Admin

» Voliere/Colivii
Vin Mar 16, 2018 4:06 am Scris de Dan

» CANARI
Vin Mar 16, 2018 4:03 am Scris de Dan

» La inceput de drum
Dum Feb 18, 2018 5:13 pm Scris de Dan

» Apa pasarilor un element vital
Mier Feb 07, 2018 8:09 pm Scris de Dan

» Femele emancipate
Mier Feb 07, 2018 4:35 am Scris de Dan

» Pagina Facebook
Mar Feb 06, 2018 7:03 pm Scris de cristianurzica

» LA MULTI ANI
Sam Feb 03, 2018 6:49 pm Scris de cristianurzica

Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare
Parteneri
forum gratuit

Sondaj
Bookmarking social

Bookmarking social digg  Bookmarking social delicious  Bookmarking social reddit  Bookmarking social stumbleupon  Bookmarking social slashdot  Bookmarking social yahoo  Bookmarking social google  Bookmarking social blogmarks  Bookmarking social live      

Pastrati adresa test forum pe site-ul dvs. de bookmarking social

Pastrati adresa CLUBUL CRESCATORILOR DE FRINGILLIDAE pe site-ul dvs. de bookmarking social


IERBAR ORNITOLOGIC

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

In jos

IERBAR ORNITOLOGIC

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Lun Apr 18, 2011 5:24 am

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Papadia (Taraxacum officinale) Papadia se numeste in limbaj popular si buha, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori- galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papa-gainii, pui-de-gisca. Aceasta planta, vezuta pe pajisti si toate intinderile de iarba se considerata de multi o buruiana suparatoare, reprezinta pentru omenirea suferinda o planta de leac deosebit de valorasa. Infloreste in aprilie-mai pe toate pasunile, lizierele, cimpiile si orice suprafata cu iara – un covor floral galben canre ne entuziasmeaza an de an. Planta evita locurile foate umede. Are doua proprietati remarcabile: Ajuta in bolile biliare si in cele hepatice. Inainte de inflorire se colecteaza frunzele, primavara sau toamna radacinile. Iar tulpinile in timpul infloririi. Intreaga planta are efect tamaduitor.
UZ ORNITOLOGIC:pot fi folosite frunzele si semintele cind sint aproape mature sau complet mature.este foarte apreciata de toate fringilidele indigene si exotice.
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

plante

Mesaj  GRINGO la data de Lun Apr 18, 2011 4:41 pm

mai vrem si alte ierburi daca mai ai
avatar
GRINGO
Utilizator
Utilizator

Mesaje : 23
Puncte : 33
Data de inscriere : 06/04/2011
Varsta : 44
Localizare : bucuresti

Sus In jos

Patlagina - (Plantago lanceolata)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Lun Apr 18, 2011 5:39 pm

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] patlagina este regele drumurilor si a crescut inca din timpurile stravechi spre binele si binecuvintarea omenirii. Astazi e la fel ca atunci. Raul strabate tara si avem nevoie de plante medicinale cum este si patlagina-ingusta – intalnita si sub denumirea de iarba-taieturii, limba-oii, limba-baltilor, limba-broastei, patlagina – mult apreciata in vechile carti despre plante medicinale, pentru a combate acest rau. Ruda sa, patlagina sau patlagina lata (Plantago major) – care mai este cunoscuta si ca iarba-grasa-de-gradina, iarba-bubei, iarba-mare, limba-boului, limba-oii, mama-padurii, placintica-vacii – nu-i este cu nimic mai prejos si se foloseste exact la fel. Ambele cresc pe toate cimpiile, marginile de drumuri de tara, pasunile, povirnisurile, lizierele , in santuri si pe terenurile umede necultivate, fiind practic raspindite in intreaga lume. Patlagina se foloseste in primul rind imptriva maldaiilor aparatului respirator, mai ales in cazul unor secretii abundente ale mucoaselor, in tuse, tuse convulsiva, astm pulmonar, ba chiar in tuberculoza pulmonara.
UZ ORNITOLOGIC: se culeg semintele cind planta este aproape matura si au culoarea brun-violet.este foarte apreciata de toate fringilidele in special de canari si canarusi.
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

IERBAR ORNITOLOGIC

Mesaj  Dan la data de Lun Apr 18, 2011 6:18 pm

Avem aici toate plantele de care avem nevoie pentru pasarile noastre. Era bine daca era tradus dar.... [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] Very Happy
avatar
Dan
Moderator
Moderator

Mesaje : 589
Puncte : 817
Data de inscriere : 04/04/2011
Localizare : BUC.

http://pasarindigene.sunphoto.ro/

Sus In jos

Coada-Soricelului (Achillea millefolium)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Lun Apr 18, 2011 6:39 pm

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Alte denumiri: alunele, braditel, ciuresica, crestatea, crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba- stranutatoare, prisnel, rotatele-albe, sorocina. Coada-soricelului este o planta medicinala careia nu putem sa nu-i rezervam un loc in viata noastra. Desi ea constituie sprijinul nostru de baza in unele maladii grave, este considerata in primul rind o planta de leac pentru femei.Ea creste in cantitati mari pe cimpii si durmuri inguste de tara, pe la margini de paduri si de lanuri de cereale. Folrile sunt albe sau trandafirii si au in soare un parfum aromatic, acrisor. Florile trebui culese in soare puternic, caci atunci creste continutul in uleiuri volatile si deci forta lecuitoare.
UZ ORNITOLOGIC:se culege partea cu flori cind planta se usuca.este foarte apreciata de sticleti si mugurari
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

TRAISTA-CIOBANULUI (Capsella bursa-pastoris)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Lun Apr 18, 2011 7:08 pm

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] Descriere: Aceasta planta medicinala foarte valoroasa, care se intitneste peste tot pe drumuri, cimpii, paminturi intelenite, ogoare paraginite, santuri, povirnisuri, cimpuri si gradini de zarzavaturi, este considerata in general o buruiana incomoda. De-abia se aduna undeva o movila de pamint - mai ales and se construiesc case - si imediat apare, aproape peste noapte, traista- ciobanului. In limbajul popular i se mai zice si arior, buruiana-de-friguri, coada-pisicii, pasatel, pascuta, pastele-cailor, punga-babei, punga-popii, pungulita, rapan, straita-popii sau tasculita. Frunzele zimtate neregulat formeaza - asemanator papadiei - o rozeta. Tulpina ajunge pina la o inaltime de 40 centimetri. Perioada de inflorire: martie-noiembrie. Florile, foarte mici, de un alb murdar, sint umbeliforme, alcatuind o inflorescenta in forma de ciorchine; de tulpinitele subtiri atirna micile pastai (fruct capsula) sub forma de inimioare si amintind la pipait de pielea prelucrata. -Orataniile au o preferinta speciala peritru traista-ciobanului. Imediat ce zapada se topeste si vremea se incalzeste, aceasta planta rasare proaspata si verde. Ceaiui de traista-ciobanului, din care se consuma zilnic 2-3 cesti, se intrebuinteaza cu mare succes in toate tipurile de hemoragii, ca de exemplu in hemoragiile nazale, stomacale, intestinale si in metroragii (hemoragii uterine nereguiate). In cazul ranilor singerinde, la care singele nu vrea sa se opreasca, infuzia de traista-ciobanului are un efect hemostatic uimitor.
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza capsulele care contin seminte inainte de a ajunge la maturitate.este apreciata de toate fringilidele
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Armurariul-Silybum marianum

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Mar Apr 19, 2011 4:39 am

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Descriere

Este o planta tepoasa, de pana la un metru inaltime, cu tulpini si frunze de un verde sters, cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui.
Acest scaiete este printre cele mai utilizate plante medicinale din lume. In semintele sale se ascund substante cu o extraordinara actiune benefica asupra ficatului.
Armurariul este in prezent unul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afectiunilor hepatice, aflate in explozie in ultimul deceniu.
Armurariul este un anti-toxic puternic, ajutand organismul sa reziste celor mai puternice otravuri, de la ciupercile toxice, pana la gazele industriale sau metalele grele.
Armurariul (Silybum marianum) se gaseste numai în zonele calde, cum ar fi Dobrogea, Oltenia, sudul Moldovei si zona Subcarpatilor sudici, fiind o planta de cultura.

Istoric

Aceasta planta a fost utilizata de pe vremea lui Heronymus Bosch (1595), ea îsi dezvaluie puternicul efect curativ în afectiunile hepatobiliare în special, începând cu secolul XVIII-lea. Calitatile cu adevarat remarcabile ale fructelor (semintelor) acestei plante sunt acelea prin care principiile ei active ajuta din plin la regenerarea celulei hepatice si la eliminarea toxinelor de la acest nivel, fiind considerata una din cele mai puternice antihepatotoxice.
Numeroasele studii efectuate în Statele Unite au aratat ca flavonoidele, substanta activa prezenta în semintele de armurariu, favorizeaza regenerarea celulelor hepatice, cresc capacitatea organismului si, în special, a ficatului de a se apara de infectii, fapt ce conduce la folosirea cu rezultate foarte bune în tratamentele împotriva hepatitei virale, a hepatitei de tip A, B si C, organismului si, în special, în capacitatea ficatului de a se apara de infectii.
Este, recomandat si în tratarea icterelor si a insuficientei hepatice, unde silibinina, o alta substanta continuta de planta împiedica procesul de acumulare a toxinelor în ficat, favorizând activitatea celulelor hepatice si, nu în ultimul rând, la stimularea eliminarii compusilor toxici din celulele hepatice
.
UZ ORNITOLOGIC:se culege partea cu seminte cint este aproape maturasau se culege cind este uscata si se administreaza fringilidelor pe toata perioada iernii.este foarte apreciata de scatii,sticleti si mugurari.
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Sofranelul – Carthamus tinctorius

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Mar Apr 19, 2011 5:05 am

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte. Uleiul de sofranel contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al uleiului de sofranel se situeaza intre 140 si 150.

Uleiul de sofranel folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri. Semintele de sofranel pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie. Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in scopuri terapeutice.

Sofranelul a fost cultivat si pentru florile sale, utilizate drept colorant si aromatizant. Numele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron.

Aceasta datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul. Dupa aparitia produselor mai ieftine obtinute prin sinteza chimica, planta nu a mai fost cultivata in acest scop.


Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. Faina are scop furajer, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului. Continutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator. Uher, in 1997, mentioneaza sofranelul si pentru cultura in scopuri ornamentale. In Europa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru florile uscate, folosite in galanterii. Olanda este unul dintre promotorii acestei noi utilizari.

In Statele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri valoroase din punct de vedere al aspectului floral. Studiile au fost efectuate inca din 1999, de catre Western Regional Plant Introduction Station (WRPIS). Inca sunt in desfasurare studii de piata.

Pe teritoriul Canadei, Ernest Small in lucrarea New crops for canadian agriculture, considera ca introducerea la scara larga a sofranelului in cultura poate avea un impact major asupra industriei alimentare canadiene, in special privind uleiurile comsetibile si faina furajera.

Medicina traditionala
Semintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor localizate la nivelul ficatului. Florile sunt considerate ca avand proprietati laxative, sedative, si se utilizeaza in tratamentul scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru durerile reumatismale. Medicina chinezeasca recomanda semintele in tratamentul dismenoreei la femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin.

UZ ORNITOLOGIC:partea cu seminte se culege cind planta devine matura si se administreaza fringilidelor.
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Răcovina (Stellaria media)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Mar Apr 19, 2011 6:51 pm

Răcovina (Stellaria media) [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine] este o plantă anuală de sezon rece, nativă Europei, de obicei consumată de găini. Regional, mai este numită și aurică, cuișoriță, ghețișoară, rocoțel, scânteiuță, coadă-de-găină, iarba-găinii, iarbă-de-păsări, steluța-fetei, steluță-albă. Planta germinează toamna sau iarna târziu, și apoi formează covoare de vegetație. Florile sunt mici și albe, formând rapid capsule cu semințe.

Atât în Europa, cât și în America de Nord, planta este o buruiană care invadează grădinile [1] și câmpurile. Controlarea răspândirii este dificilă din cauza numărului mare de semințe, deși ierbicidele sunt utile când plantele sunt mici. Răcovina este competitivă cu gramineele mici, și poate produce pierderi de până la 80% din recolta de orz.
Stellaria media este comestibilă și nutritivă și frunzele pot fi folosite în salate.

Stellaria media este răspândită în America de Nord din Alaska până punctele sudice. Există mai multe plante strâns înrudite și considerate răcovină, dar acestea nu au proprietățile culinare și medicinale ale plantelor din genul Stellaria. Plante din genul Cerastium sunt foarte similare cu cele din genul Stellaria și fac parte din aceeași familie (Caryophyllaceae). Stellaria media poate fi ușor deosebită de ceilalți membri ai familiei prin examinarea atentă a tulpinilor. Stellaria are peri fini doar pe o parte a tulpinii, într-un singur șir.
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza frunzele verzi pe toata perioada verii,iar partea inflorita in perioada cind au pui.apreciata de toate fringilidele



Ultima editare efectuata de catre cuciureanu_sorin in Mar Apr 19, 2011 7:45 pm, editata de 1 ori
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Cicoarea comună (Cichorium intybus)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Mar Apr 19, 2011 7:43 pm

Cicoarea comună (Cichorium intybus) [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
este o plantă erbacee, perenă, comestibilă, care aparține genului Cichorium din familia Asteraceae. Este cunoscută din antichitate: în Egiptul antic era cultivată ca plantă medicinală, fiind folosită pentru tratarea bolilor hepato-biliare și renale. În zilele noastre, rădăcina de cicoare comună este un foarte popular înlocuitor de cafea, iar părțile aeriene sunt folosite în scop medicinal sau culinar (frunzele bazale, cu un gust ușor amărui, se folosesc în salate).Cicoarea comună este o plantă nativă din nordul Africii, Europa și Asia, al cărui areal natural s-a extins și în America de Nord. Este cultivată în regiunile temperate.Plantă erbacee perenă, spontană și adesea cultivată pentru rădăcinile sale din care se extrage un surogat de cafea. Cicoarea are o arie mare de răspândire în pășuni și fânețe, în locuri necultivate, pe marginea drumurilor, căilor ferate și șanțurilor, pe marginea apelor curgătoare, din zona de câmpie până în cea de deal și munte. În scopuri medicinale de la această plantă se întrebuințează părțile aeriene (Herba Cichorii) ce se recoltează în prima perioadă de înflorire a plantei, in lunile iulie-august, când tulpinile nu au apucat încă să se întărească, rădăcinile (Radix Cichorii) se recoltează în lunile septembrie-octombrie.
UZ ORNITOLOGIC:se da partea inflorita cind este aproape de maturitate.foarte apreciata de fringilide ,in special de cinepari si sticleti.





avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Cirsium vulgare - scaiete, crăpușnic, ghimpe, scai

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Mier Apr 20, 2011 4:54 am

Cirsium vulgare - scaiete, crăpușnic, ghimpe, scai
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
UZ ORNITOLOGIC:inainte de a deveni matura se administreaza partea cu seminte,sau se pot culege scaietii si se dau fringilidelor pe toata perioada iernii.foarte apreciata de scatii,sticleti,cinepari si mugurari
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Oenothera biennis - luminiță, iarba-asinului

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Mier Apr 20, 2011 5:06 am

Oenothera biennis - luminiță, iarba-asinului
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]Oenothera biennis L. (luminiţa) este o plantă care si-a început existenţa acum
70.000 de ani în America Centrală. Frecvent este denumită „vindecătorul natural”. A
devenit cunoscută ca „regele care vindecă tot”. Este o specie din familia Onagraceae
(Oenotheraceae) găsind condiţii de bună favorabilitate pedoclimatică în condiţiile din
Câmpia de Vest a României
UZ ORNITOLOGIC:se recolteaza toamna si se pastreaza in pozitie verticala pe toata perioada iernii.foarte apreciata de toate fringilidele


Ultima editare efectuata de catre cuciureanu_sorin in Joi Apr 21, 2011 9:57 pm, editata de 1 ori
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Urzica (Urtica dioica)

Mesaj  Admin la data de Mier Apr 20, 2011 11:40 am

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Cu toate ca urzica este o planta cunoscuta pe care o folosim deseori in alimentatie, de cele mai multe ori nu ne gandim la proprietatile ei vindecatoare, la faptul ca ne-ar putea intari sanatatea.
Denumirea ei in limba engleza, nettle, se spune ca provine din cuvantul olandez netel, care inseamna ac, cea ce nu este departe de adevar caci la atingere inteapa usturator. Cu toate acestea urzicile preparate ca infuzie, sau mancare, nu mai inteapa si au un gust placut.
Urzicile sunt raspandite pe tot globul cu exceptia regiunii arctice si a centrului si sudului Africii.
Pot fi intalnite pe langa garduri, pe langa case, pe malul apelor si in general sunt raspandite de la campie pana la zona alpina.
Ele se culeg numai din zone nepoluate, din zone in care pamantul nu contine substante daunatoare. Astfel urzicile culese de la marginea drumului sau de langa case pot contine plumb care este toxic pentru organism.
UZ ORNITOLOGIC:sw administreaza semintele inainte de a ajunge la maturitateiar foile se pot usca si administra in hrana moale pe toata perioada iernii


















__________________
[img][Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link][/img]
avatar
Admin
Admin
Admin

Mesaje : 399
Puncte : 529
Data de inscriere : 26/02/2011
Varsta : 38
Localizare : Berlin

http://clubulromandefringil.forumgratuit.ro

Sus In jos

Dipsacus pilosus -scăiuș

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Mier Apr 20, 2011 7:04 pm

Dipsacus pilosus -scăiuș
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza semintele pe toata perioada iernii.foarte apreciat de inarite,sticleti,scatii si alti spinus-i.
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Pyracantha (Pyracantha coccinea)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Mier Apr 20, 2011 7:18 pm


Pyracantha (Pyracantha coccinea) [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
este un arbust peren, de talie medie spre mare (in functie de stilul de cultivare), care poate creste pana la patru metri inaltime si tot atatia in latime. Are frunzele lanceolate, mici si lucioase, de culoare verde inchis. Tulpina este solida si prezinta numerosi spini, deci poate fi folosita mai ales pentru garduri vii, impiedicand accesul. Florile de care se umple in mai-iunie sunt albe, mici si grupate in buchete, iar fructele sunt bobite cat bobul de mazare de culoare portocalie (exista si in nuante de galben si rosu), foarte intens colorate, stranse in ciorchini. Fructele stau pe tulpina cateva luni, din iulie pana in octombrie si chiar mai tarziu, daca vremea se mentine frumoasa.
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza fringilidelor cind fructele sint mature.foarte apreciata de toate fringilidele.eu personal le dau si frunzele care sint devorate cu mare placere.
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

paducelul(Crataegus oxyacantha )

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Joi Apr 21, 2011 5:19 am

Crataegus oxyacantha [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Arbustul era cunoscut din Antichitate de catre daci, romani si greci, care il utilizau in tratarea bolilor de inima, ficat si in insomnii. Americanii Yennings si Clement au descoperit proprietatile florilor, tratand si ei afectiuni cardiace si nervoase. Substantele preparate din pomul creat de Dumnezeu pentru a da liniste inimii, asa cum i se mai spune, au proprietatea de a actiona asupra muschiului cardiac, marind sau scazand puterea si durata batailor inimii. Paducelul relaxeaza totodata arterele sangvine din jurul cordului si largeste vasele de sange aflate aproape de suprafata pielii, scazand presiunea arteriala. Situatiile in care se recomanda preparatele de paducel sunt, in primul rand, cele legate de problemele cardiace cu substrat nervos. Se elimina astfel dereglarile cardiovasculare, se echilibreaza tensiunea (la hipertensivi) si aritmiile cardiace, sistemul nervos se calmeaza (un efect excelent este disparitia starilor de irascibilitate la femei) si dispar insomniile. Pe de alta parte, acelasi preparat ajuta la tratarea tulburarilor de menopauza, are o influenta pozitiva in astm si ca adjuvant in scaderea colesterolului. Datorita continutului lor bogat in vitaminele B si C, dar si in acizi organici, frunzele si fructele stimuleaza sistemul de aparare al organismului. Intalnit la noi in zonele de deal, pana catre munte, paducelul este numit si gherghin, malai moale, maracin si chiar maces (desi inrudite, exista diferente clare intre cele doua plante). Chiar daca avem de-a face cu un arbust, are alura unui pom, datorita bogatei ramificatii a tulpinii sale si faptului ca poate ajunge la circa 10 metri inaltime. In fitoterapie, de la paducel se folosesc cu bune rezultate florile, frunzele si fructele.
UZ ORNITOLOGIC:se usuca fructele si se administreaza pe toata perioada iernii.

avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

HAMEIUL (humulus lupulus)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Joi Apr 21, 2011 5:27 am

HAMEIUL
(Humulus lupulus)



HAMEIUL
(Humulus lupulus) [Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Denumiri populare:
amei, cumulau, curpan, hamei salbatic, himei, himel, maiuga, maluga, mei, muluga, peste padure, tofolean, tolefan, vina de hamei, vita de hamei.
Hameiul creste spontan, agatat de arbori, la marginea padurilor, in zavoaie; prefera regiunile bogate in precipitatii, soluri cu textura mijlocie, profunde, bogate in calciu, cu PH-ul alcalin: O mai puteti intilni crescind in tufisuri, de-a lungul apelor curgatoare si pe garduri..
Perioada de vegetatie: Infloreste in linile de vara: iulie-august:
Perioada de recoltare: Se recolteaza numai conurile femele prin ciupire, cu pedunculul sub 1 cm, cind au culoarea verzuie de la sfirsitul lunii august si inceputul lunii septembrie, uscindu-se la umbra, la temperatura camerei.
Conurile bune de recoltat se cunosc dupa culoarea verde sau verde-galbuie si bracteele alipite.
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza capsula cu seminte inainte de a ajunge la maturitate
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

NASTUREL - Nasturtium officinale

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Joi Apr 21, 2011 5:30 pm

NASTUREL - Nasturtium officinale
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Nasturelul este o planta erbacee, perena, intalnita pe langa izvoare, rauri, in locuri cu exces de umiditate, mlastinoase, pe malul baltilor, fiind folosita inca din antichitate in tratarea afectiunilor

And un rizom orizontal, tarator, din care pornesc radacini fibroase, Nasturelul dezvolta o tulpina ascendenta, usor comprimata, ramificata, moale, inalta de 25-90 cm, cu radacini adventive la noduri.

Frunzele inferioare sunt lung-petiolate, cu trei-cinci foliole, din care foliola terminala este mai mare, iar cele superioare scurt-petiolate. Nasturelul infloreste in perioada mai-iulie.

Nasturelul contine protide, hidrati de carbon, cantitati apreciabile de saruri minerale constand din fier, magneziu, fosfor, iod(45 mg %), calciu (200 mg %), arsen, cupru, zinc, sulf, vitamina C (140 mg %), vitaminele A, Bj, B2, niacina, vitamina E.

Partile aeriene ale Nasturelului se recolteaza la nevoie si se folosesc proaspete. Prin uscare planta isi pierde principiile active.

Principiile active din Nasturel intervin ca un bun depurativ in bolile de piele, sunt tonice si vitaminizante. ta este indicata in ulceratii tegumentare, arsuri, gingivite, paradontoze si impotri caderii parului.

UZ ORNITOLOGIC:se poate administra toata planta tuturor fringilidelor.
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

podbal-Tussilago farfara

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Joi Apr 21, 2011 5:46 pm

Tussilago farfara - Podbal
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Specie ierboasa perena cu rizom alb, neted, lung de pana peste 1 m. Aspectul plantei este diferit in functie de sezon. Primavara timpuriu de pe rizom se formeaza tulpini florifere, care 848b13i au frunze mici solziforme. Mai tarziu apar frunzele mari, ce pornesc direct din rizom. Aceste frunze sunt lung sau scurt petiolate, cu limbul frunzei aproape rotund, adanc cordat, in tinerete pe ambele fete tomentos apoi numai pe dos. Inflorescenta in stare de boboc este invelita in scvamele superioare ale lujerului, la inflorire este destul de mare iar dupa inflorire devine nutant. Creste pe malul raurilor, santurilor, pe coate rapoase, in statiuni umede din regiunea de campie pana in cea montana.

Importanta farmaceutica prezinta inflorescentele, Farfarae flores si frunzele, Farfare folium, care contin mucilagii, taninuri, un principiu amar (tusilagina), inulina, saruri de potasiu, putin ulei volatil, acid tartric si malic. Actiune - emolient si fluidifiant al secretiilor bronhice, diuretic, coleretic-colagog. Se recomanda in bronsita, tuse, astm, raguseala, emfizem, silicoza, si in general toate afectiunile respiratorii, afectiuni urinare, dischinezie biliara, anorexie. Intra in formula ceaiurilor antiastmatic, antibronsitic, si in cea a tigarilor antiastmatice.
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza toata planta

avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

PORTULÁCĂ (Portulaca oleracea)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Joi Apr 21, 2011 5:55 pm

PORTULÁCĂ (Portulaca oleracea) (reg.) dragoste, grașiță, porcină, urechelniță, buruiană-grasă, floare-de-piatră, pita-porcului.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza toata planta tuturor fringilidelor
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Soc (Sambucus nigra)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Joi Apr 21, 2011 6:24 pm

Denumiri populare: hoz, iboz, holer, scorpat, soace, sog, usuciu, coramnic,
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Arbust, raspandit in gradini, zavoaie, marginea padurilor, pe mai toate continentele lumii, ale caror frunze emana un miros respingator menit sa alunge vizitatorii nepoftiti, dar florile sunt placut mirositoare, cu aroma proaspata, racoritoare.In medicina empirica se folosea pentru tratarea bolilor respiratorii, iar din florile de soc se prepara cunoscuta bautiura racoritoare, numita socata. In scop terapeutic se folosesc florile (Sambuci flores), culese in zilele insorite ale lunii mai si fructele, negre, dulci- acrisoare cu aroma de afine
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza pasarilor cind fructele sint coapte


avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Maces (Rosa Canina)

Mesaj  cuciureanu_sorin la data de Joi Apr 21, 2011 6:33 pm

Maces (Rosa Canina)
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Denumiri populare: cacadar, calcaderiu, cecadar, cascadin, ciucuri de maracine, maracinele cioarei, maracinele cotofanei, macies, rasura, rug de maces, rug salbatic, rugul-cii, ruja, rujita, scoabe, scochin, scorus nemtesc, sipica, suies, trandafir, trandafir de cimp, trandafir salbatic, tufa de rug, zgorghin.
Ecologie si raspindire: Este foarte raspindit in tara in rarituri de paduri de foioase sau pe marginea acestora, prin poieni, pe coastele cu expunere insorita, in pasuni si finete, pe ile si luncile riurilor, pe marginea drumurilor.
Perioada de vegetatie: ta multianuala.
Perioada de recoltare: Fructele se recolteaza in lunile august-septembrie, inainte de caderea brumei, cind macesele capata culoarea rosu-inchis.
Bolile in care se utilizeaza: se recomanda in avitaminoze, enterocolite, calculoza renala, tulburari de circulatie periferica, antihelmintic, litiaza biliara, helmintiaza, deschinezie biliara, sedativ.
UZ ORNITOLOGIC:se administreaza fringilidelor pe toata perioada iernii
avatar
cuciureanu_sorin
Admin
Admin

Mesaje : 819
Puncte : 1055
Data de inscriere : 05/03/2011
Varsta : 42
Localizare : iasi

Sus In jos

Iasomie (Philadelphus coronarius)

Mesaj  cristianurzica la data de Joi Apr 21, 2011 8:01 pm


[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link] [/img]

Iasomia de gradina sau lamaita este un arbust exotic, 3 m, sub formă de tufă, cultivat în scop ornamental. Scoarţa este brun-roşcată, exfoliabilă în fâşii longitudinale. Lujeri uşor muchiaţi, bruni sau brun-roşcaţi, glabri. Muguri opuşi, ascunşi în cicatricea triunghiulară. Frunze ovate-eliptice, acuminate, 4-8 cm, pe dos păroase. Flori albe, de circa 3 cm diametru, grupate în raceme, mirositoare. Fructele sunt capsule. Specia este originară din Europa sudică şi Caucaz, dar a fost mult extinsă prin cultură, datorită efectului peisager deosebit. Ecologic, se caracterizează prin rezistenţă la ger, puţin pretenţioasă faţă de sol, cu condiţia să nu fie uscat. Suportă destul de bine acoperirea, fiindu-i afectată însă înflorirea.
Uz ornitologic:Capsulele cand sunt inca verzi sunt un deliciu pentru toate speciile de fringillidae, dar in mod special reprezinta pasiunea mugurarilor si scatiilor.


Ultima editare efectuata de catre cristianurzica in Joi Apr 21, 2011 8:54 pm, editata de 2 ori
avatar
cristianurzica
Admin
Admin

Mesaje : 1020
Puncte : 1111
Data de inscriere : 27/02/2011
Varsta : 37
Localizare : Ploiesti

Sus In jos

Lemn cainesc (Ligustrum ovalifolium)

Mesaj  cristianurzica la data de Joi Apr 21, 2011 8:44 pm

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Denumire stiintifica: Ligustrum ovalifolium

Denumiri comune: Lemn cainesc

Familie: Oleaceae

Origine: Japonia, Asia de Est

Aspect si prezentare: Planta perena, cu crestere arbustiva de pana la 3 m inaltime, are frunzis semi-persistent, crestere compacta, ramuri dese, stufoase imbracate in frunze mici, eliptic-alungite de un verde-lucios ce sunt presarate in perioada verii cu flori albe, grupate in raceme. Toamna acestea lasa loc unor ciorchini de bobite de culoare neagra.

Conditii de ingrijire/cultivare: Se cultiva in toate zonele tarii noastre, fiind foarte rezistent la orice conditii de clima. In zonele fara geruri mari, frunzisul rezista pe ramuri si in lunile de iarna. Cel mai bine se preteaza in cazul barierelor verzi, a gardurilor vii ornamentale, indeplinind cu succes rolul de protector al intimitatii gradinilor fata de ochii curiosi ai trecatorilor.

Nu pretinde o anume expunere la lumina, tolerand la fel de bine razele directe ale soarelui cat si semiumbra. Totusi plantarea in umbra deasa va duce la obtinerea unor exemplare subtiri, fara vigoare si cu frunzis redus.

Rezista la o gama larga de temperaturi, vara suportand usor temperaturi de 30 de grade Celsius, pastrandu-si frunzisul chiar si in lunile de iarna, daca temperatura nu scade sub 5 grade Celsius. Rezista chiar si pana la temperaturi de minus 10 grade, dar isi pierde frunzele, sub aceasta limita aparand pericolul de inghet al radacinilor.

Necesita udare abundenta doar primavara inainte de formarea frunzisului si in perioadele de canicula, in restul anului multumindu-se cu apa rezultata din ploi.

Umiditatea atmosferica il ajuta sa-si pastreze frunzisul verde, sanatos si foarte des si sa formeze multi muguri florali. Totusi un aer foarte uscat nu-l afecteaza foarte mult, lemnul cainesc adaptandu-se rapid la orice conditii de clima.

Cand vine vorba de solul de cultura, Ligustrum este la fel de nepretentios, dezvoltandu-se foarte bine atat in soluri humoase, bogate, cat si in substraturi, nisipoase si sarace in nutrienti. Nu se simte bine in soluri prea compacte, care-i ingreuneaza cresterea si ii pot putrezi radacinile, mai ales in cazul unor ploi abundente sau udari exagerate.

Fertilizarea cu substante din comert este inutila, dar o imbogatire a solului la fiecare 2 ani, cu ingrasaminte naturale, poate oferi rezultate vizibile in aspectul general al plantei.

Inflorirea are loc vara, incepand cu luna iunie, ciorchini mici de flori albe, cu miros specific, aparand in etape, intr-un rastimp indelungat de timp, astfel incat ii putem observa chiar si la sfarsitul lui august.Inmultirea se realizeaza cel mai adesea prin separarea tufelor. Alte metode, relativ usoare, sunt: propagarea prin seminte si butasirea lastarilor terminali verzi sau semi-lemnificati.

Alte specii si varietati: L.japonicum, L.vulgare, L.lucidum.

Uz ornitologic: In primul rand fructele sunt cele consumate cu mult dag, mai ales de mugurari, dar am observat ca aceste fructe sunt considerate delicioase si de ceilalti membrii ai familiei: scatii, florinti, inarite etc. Consider ca sunt foarte importante pentru pasari, deoarece se pot culege pe tot parcursul sezonului rece(pana in februarie), cand aportul vitaminic este unul limitat. Pe langa fructe, mugurarii si scatii consuma si coaja de pe cracute, dar si mugurii. Incercati ce ne ofera acest arbust si pasarile nu vor intarzia sa va multumeasca. Very Happy


Ultima editare efectuata de catre cristianurzica in Joi Apr 21, 2011 9:14 pm, editata de 2 ori
avatar
cristianurzica
Admin
Admin

Mesaje : 1020
Puncte : 1111
Data de inscriere : 27/02/2011
Varsta : 37
Localizare : Ploiesti

Sus In jos

Scoruș de munte (Sorbus aucuparia L.)

Mesaj  cristianurzica la data de Joi Apr 21, 2011 9:04 pm

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
Caractere de recunoaştere: Planta: Arbore pînă la 15 m cu coroană rotundă ; tulpina : dreaptă, zveltă, cu ramuri puţine ; scoarţa : mult timp netedă, cenuşie, la bătrîmeţe dă un ritidom subţire, crăpat în fîşii late ; muguri : ovoizi, cei laterali alipiţi, cu solzi negri violacei păroşi, cel terminal cu mult mai mare ; frunze : imparipenat-compuse, lungi pînă la 10-15 cm, cu 4-8 perechi de foliole de 2-5 cm, alungit-eliptice, sesile, cu margine serată, spre toamnă se înroşesc ; flori : albe, păroase, pe tipul 5, cu diametrul de cca. 1 cm, grupate în corimburi, bogate, erecte, de 10-15 cm ; fructe : roşii, sferice, în jur de 1 cm, cu 3 seminţe.

Înflorire : V-VII.

Materia primă: Fructus Sorbi sau Baccae Aucupariae sînt fructe false, globuloase, ovate, rar elipsoidale, de 8-10 mm în diametru, roşii, rar gălbui. Seminţele sînt alungite, ascuţite, roşietice. Miros slab, nespecific, gust acrişor, astringent.

Ecologie şi răspândire : Arbore din compoziţia pădurilor de foioase sau a pădurilor de amestec, uneori chiar şi în molidişuri, mai ales spre marginea pădurilor şi spre luminişuri. Se instalează ca specie pionieră în tăieturile din zona molidului. Solicită un climat mai rece, umiditate atmosferică ridicată, soluri uşoare, revene, puţind vegeta atît la lumină puternică, pe versanţi însoriţi, cît şi semiumbrit. Altitudinal se întilneşte din zona de deal pînă în cea alpină, cel mai adesea între 1 000-1 400 m.

Răspîndit în întreg arcul carpatic şi Munţii Apuseni, în mai mică măsură şi în pădurile de pe culmile Dobrogei. Mai răspîndit în judeţul Caras (Gărîma, Brebu-Nou), Suceava (Vatra Dornei, Cîrlibaba, Pojo-rîta), Cluj ş.a.

Recoltare : Fructele mature se recoltează de la sfîrşitul lui septem­brie pînă în prima parte a lunii noiembrie, luîndu-se ciorchinii în întregime.

Pregătirea produsului în vederea prelucrării : După ce se îndepăr­tează resturile de pedunculi, fructele se pun la uscat numai în uscătorii, deoarece procesul trebuie să se desfăşoare repede. Se începe 3-4 ore cu temperatura de 35-40°, apoi se continuă la 60-70° (dacă se por­neşte de la început cu temperatură mare zaharurile ies la suprafaţă şi dau un aspect necomercial, albicios). Randamentul la uscare 4-5/1. După uscare, ciorchinii cu fructe se freacă pe un ciur cu ochiuri de 5 mm.

Compoziţie chimică : tanin, zaharuri, 150-200 mg% vitamina C, acid malic şi alţi acizi organici (sorbinic, parasorbinic), carotenoizi, ulei eteric etc.

Acţiune farmacodinamică - utilizări terapeutice : Utilizat mai mult în medicina empirică în reumatism, diuretic, antitusiv, hemostatic şi adjuvant în tratamentul tuberculozei. Datorită taninurilor are proprietăţi astringente, iar datorită vitaminei C este antiscorbutic.

Confuzii: Deoarece mai există şi alte specii de scoruş cu fructe roşii, criteriul de diferenţiere îl constituie frunzele, S. aucuparia fiind singurul care le are compuse (la celelalte specii sînt simple).
Uz ornitologic: Numai fructele sunt consumate. Acestea reprezinta o componenta importanta in alimentatia mugurarilor din habitatul natural. Din aceste fructe provine pigmentul rosu din coloritul penajului. Am observat ca aceste fructe sunt consumate cu placere si de alte specii. Fructele persista pe ramurele pana la inghet.
avatar
cristianurzica
Admin
Admin

Mesaje : 1020
Puncte : 1111
Data de inscriere : 27/02/2011
Varsta : 37
Localizare : Ploiesti

Sus In jos

Re: IERBAR ORNITOLOGIC

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Pagina 1 din 2 1, 2  Urmatorul

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum